Sunt sigura ca asta esti, un actor grabit, dar nu pot spune ca ai trecut prin viata mea fara a fi observat.
Ce pot sa zic ochii tai albastrii, precum marea agitata m-au fermecat, imi sopteau lucruri nemaiauzite, ademenindu-ma intr-o lume misterioasa in care aveam sa gasesc fericirea.
Te priveam din umbra, fiecare gest facut de tine imi starnea dorinta de a te cunoaste ,de a-ti vedea sufletul si de a imparti cu tine eternitatea.
Jocul umerilor tai in timp ce mergeai, ticul de a-ti lasa ochelarii sa cada pe nas, pozitia amuzanta pe care o luai atunci cand te deranja ceva, obisnuinta de a-ti trece degetele prin parul scurt, toate aceste elemente se intiparisera in mintea mea .
Desi stiam ca totul se va sfarsi curand, nu doream sa accept realitatea, traiam un vis din care nu doream sa ma trezesc . Cine ar vrea sa paraseasca lumea perfecta? O lume in care buzele tale erau cel mai inalt loc de pe pamant, o lume in care bratele tale puteau sa ma protejeze de orice dezastru , o lume in care nu existam tu sau eu, existam NOI.
Incet incet timpul s-a scurs iar drumurile noastre s-au despartit. Destinul a sapat un sant destul de mare intre noi , nu te mai pot atinge, insa mereu vei fi acolo cand voi privi inapoi .
Mai sunt dimineti in care ma trezesc cu gandul la acel actor ce a trecut prin viata mea, doresc sa joc iar in acea piesa dar realizez ca e prea tarziu.
Actorul meu a parasit demult scena.
V&ily
Tomii:*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu